Gesturi simbolice intr-o lume profana

Daca un om redus la dimensiunea lui biologica de un context sarac, este capabil sa faca un gest care transcende acest palier, aceasta atitudine poate repune in discutie lucruri esentiale legate de umanitatea noastra. Atitudinea suicidala este inteleasa in termeni de instinct de supravietuire ca o depasire a limitelor iar in termeni de judecata morala crestina ca un pacat.Avem limite largi de a privi si judeca.
Ce ramane daca ne indepartam pentru a castiga perspectiva? Pai cu exemple. Un betiv urcat pe un stalp de curent si un electrician urcat la un balcon al parlamentului. Pana aici sunt egali. Fara spectatori in primul caz cu multe imagini in cel de-al doilea. Deja avem o diferenta. Mesajul strigat fara a fi auzit si mesajul retransmis de media. Inca o diferenta. Saltul care dureaza foarte putin. Aici sunt egali. Povestea care ramane ca o amprenta a contactului cu solul. Putin amplificata sau exagerat amplificata. Reverberatiile in imaginatia celorlati... Ce ramane este samburele povestii – semnificatia pentru toti ceilalti, modul in care se regaseste in explicatia simplificatoare. In disperarea primului se regasesc putini in exasperarea celuilalt se regasesc multi – dupa statistici sub 1% versus 78%. Asta ar fi descrierea profana a evenimentelor.
Pe alt palier sa ne imaginam ce avea fiecare in minte, durere-frustrare-confuzie in primul caz exasperare-durere-urme de rationamente in al doilea caz. Imaginarul fiecaruia genereaza lucruri diferite nu ca intensitate ci ca semnificatie. Primul sa zicem ca se razbuna al doilea razbuna pe ceilalti.
Daca in plan profan argumentul dupa care judecam este “cat de reprezentativ” in alt plan al semnificatiilor, judecam cu argumentul “cat de semnificativ”.
Si acum simbolul. Daca primul ne-ar putea semnifica o ratare in termenii realizarii sociale al doilea ne-ar putea semnifica un strigat de lupta si un indemn la iesirea din lasitate.
Tot ce retinem din Istorie sunt strigate de lupta urmate de rupturi violente ale realitatii sociale. Acesta este deja un tipar vizibil de functionare a societatii.
Orice avertisment este irelevant. Ma gandesc ca focul de pistol de la Sarajevo nu ar fi avut nici un ecou intr-o lume necoapta pentru o Renovatio Mundi.