Despre Normalitate. Spre ce ne indreptam.

Pana cand nu iesim din paradigma consumerismului, alimentata copios de mecanisme de propaganda nu putem nici macar discuta de revenire din criza. Normalitatea la nivel social inseamna revenirea intr-o paradigma a utilitatii. Tot ce utilizam si tot ce vizam poate fi trecut prin acest filtru. Si atunci comportamentul relativ la obiecte si intrebuintarea lor se va modifica. 7 camere, 3 automobile, 4 vacante "afara" pe an, cumpararea de bunuri si servicii la moda utilizate doar cinci minute de la achizitie sunt rezultatele unui comportament social indus de instrumente de propaganda bezmetice.
Incapacitatea de apreciere la nivel individual a raportului intre efortul depus si rezultatul obtinut conduce la confuzie sociala generalizata.
Este evident ca asistam la un proces larg de adaptare a societatii la schimbarea modului de viata. Cand zeci de generatii au experimentat un mod de viata feudal (de regasit la tara), suntem practic prima generatie care experimenteaza un mod de viata modern (copiat dupa modul de viata experimentat dupa al doilea razboi mondial in Europa si USA). Ori adaptarea nu este un proces nici usor nici liniar.
Experimentele numite Capitalism, Socialism/Comunism, Globalizare sunt doar incercari de adaptare la o realitate in care vectorul de forta este Dezvoltarea Tehnologica. Aceasta alchimie stranie de data recenta, numita Dezvoltare Tehnologica trebuie cercetata atent in paradigma Evolutiei. Adica Tehnologia cu toate aplicatiile ei face parte sau nu din mecanismele Evolutiei. Am rezerve in privinta diferentei intre Alchimie si Tehnologie in paradigma Evolutiei rasei umane.
Spre ce ne indreptam?
Daca asistam la un proces real de adaptare este foarte probabil sa reevaluam de exemplu niste concepte simple: bogatie si saracie. Deja asistam la atitudini diferite fata de numai 3-4 ani in urma. Daramite cand se va generaliza o alta atitudine fata de obiectele de intrebuintare.
As zice ca ne indreptam spre o modificare a paradigmei din una consumerista in una utilitarista. Cum "criza" este doar un obiect cu care opereaza imaginarul colectiv, asadar se afla doar in capul nostru, la fel si paradigma este un tipar cu mai multe imagini al aceluiasi creier. Modificarea este insesizabila si poate dura ani sau zeci de ani. La sfarsit vechiul mod de a gandi pare desuet.
Ce urmeaza sa vedem?
Cu siguranta ceea ce in paradigma Crestinismului se numeste suferinta individuala. S-ar putea spune ca va produce mai multa "suferinta" neimplinirea unor iluzii artificial create decat foamea de exemplu.
De asemenea vom asista la modificari majore ale sistemelor de organizare sociale. Corporatia si Statul vor suferi probabil modificari importante. La fel raportarea la bani ca si la Creatorii de bani (banci centrale) si la Manipulatorii de bani (bancile), va fi o esentiala schimbare.
Daca mizam pe capacitatea de adaptare a rasei umane - indelung exersata de altfel - pe o slaba intelegere a contextului si a dinamicii de catre decidentii din acest moment ai cursului evenimentelor ca si pe accelerarea fara precedent a desfasurarii evenimentelor ( la scara Istoriei asa cum o intelegem acum ) am putea concluziona ca o schimbare majora de paradigma sta sa vina.